Președintele României, Traian Băsescu, ținea, pe 5 iunie 2011, la London School of Economics and Political Science, discursul inaugural al seriei de conferințe „Ghiță Ionescu”.
Prelegerea președintelui Băsescu de la London School of Economics s-a centrat pe rolul valorilor politice în construcția comunității democratice, o tema care l-a preocupat în chip deosebit pe profesorul Ghiță Ionescu.
Ghiță Ionescu a publicat în 1964 lucrarea Communism in Romania la Oxford University Press. În medalioanele biografice din finalul volumului, a anticipat venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu drept succesor al lui Gh. Gheorghiu-Dej. În martie 1965, predicția lui Ghiță Ionescu s-a împlinit.
Dar cine a fost Ghiță Ionescu?
Diplomat român, profesor la ă Manchester University) și London School of Economics and Political Science, între 1963 și 1968, s-a născut pe 21 martie 1913 la București.
Nu a fost comunist, dar în perioada interbelică, ca antifascist, a fost apropiat de cercurile intelectuale de stânga, în special de Lucrețiu Pătrășcanu și de Belu Zilber.
A scris în publicații precum Viața Românească, Bluze Albastre, Azi etc.
După război, a fost o scurtă perioadă diplomat, dar a părăsit România în momentul în care devenise clar că țara intrase în orbita de dominație sovietică.
În exil
„În exil, a militat activ în cadrul Comitetului Național Român, a fost un timp, între 1958 și 1963, director al Departamentului Românesc al postului Radio Europa Liberă. A anticipat în scrierile sale prăbușirea imperiului sovietic. Era un savant cu o puternică vocație etică, s-a opus totalitarismului în oricare dintre încarnările sale. A predat la London School of Economics – unde, împreună cu Isabel de Madariaga (1919–2014), a întemeiat revista Government and Opposition, una dintre cele mai respectate publicații din domeniul politicii comparative – și la University of Manchester, scria Vladimir Tismîneanu în articolul „Amintirea unui mare gânditor politic”, difuzat de Europa Liberă în 2019.
Este autorul a numeroase lucrări despre comunism: Communism în România (Londra, Oxford University Press, 1964), The Politics of the European Communist States (Londra, Weidenfeld & Nicolson, 1967), Comparative Communist Politics (tradusă în 1992 de Editura Humanitas), Leadership în an Interdependent World (Londra, Longman, 1991) s.a. A fost președinte al Comitetului pentru Unificarea Europeană al Asociației Internaționale de Științe Politice.
În urma evenimentelor anului 1989, după o absență de jumătate de secol, Ghiță Ionescu a revenit în România, unde Universitatea din București i-a acordat titlul de „Doctor Honoris Causa”
A fost căsătorit, din 1950 cu Valence Ramsay de Bois Maclaren, decedată în aprilie 1996. După trei luni, pe 26 iunie 1996, la Londra, a trecu la Domnul și Ghiță ionescu. Nu au avut copii.
„Profesorul Ghiță Ionescu (1913-1996) a fost cel mai important politolog de origine română din secolul al XX-lea. Democrat convins, Ghiță Ionescu a părăsit România în momentul în care devenise clar că țara intrase în orbita de dominație sovietică. A militat activ în cadrul Comitetului Național Român, a fost un timp director al Departamentului Românesc al postului de radio „Europa Liberă”. Era un savant cu o puternică vocație etică, s-a opus totalitarismului în oricare dintre incarnările sale. A predat la London School of Economics (unde, împreună cu Isabel de Madariaga, a întemeiat revista „Government and Opposition”, una dintre cele mai respectate publicații din domeniul politicii comparative) și la University of Manchester”, spunea Vladimir Tismăneanu, cu prilejul seriei de conferințe „Ghiță Ionescu”.
