După opt decenii, Academia Română a îndeplinit, marți, dorința testamentară de a fi înmormântat la Cimitirul Bellu a marelui colecţionar Constantin Orghidan.
Directorul Bibliotecii Academiei Române, dr. ing. Nicolae Noica a anunţat că o expoziţie reunind celebra colecţie de monede Orghidan va fi deschisă la sediul instituţiei.
Comoara
Constantin Orghidan a lăsat prin testament peste 10.000 de monede de aur, argint şi bronz, greceşti şi romane, bizantine, medievale (inclusiv un foarte important lot de monede medievale transilvănene fără de care astăzi istoria monetară a Principatului Transilvaniei nu s-ar putea scrie), sigilii bizantine (celebra colecţie Vitalien Laurent achiziţionată la Istanbul), geme şi camee, sigilii regale antice assiriene şi babiloniene, scarabei egipteni, bijuterii bizantine de aur.
Pasionat colecţionar şi numismat, Constantin Orghidan devine, începând cu anii 1930, tot mai implicat în viaţa culturală, preocupat de activităţi de mecenat şi de constituire a unor colecţii numismatice semnificative, alcătuind o fabuloasă colecţie de monede, cea mai valoroasă din istoria numismaticii româneşti şi una dintre cele mai valoroase din lume, pe care a donat-o Academiei Române.
În prezent, Academia Română, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este deţinătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase şi reprezentative colecţii numismatice din lume. Parte din această colecţie poate fi admirată în expoziţia permanentă a Cabinetului.
Constantin Orghidan, omul
Provenind dintr-o veche familie de negustori braşoveni, profund implicaţi în lupta pentru afirmarea naţiunii române în Transilvania, Constantin Orghidan s-a născut în 1874, la Bucureşti, unde va urma cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, devenind unul dintre cei mai reputaţi ingineri ai Căilor Ferate Române.
Meritele sale în dezvoltarea infrastructurii de căi ferate a României au determinat decorarea sa, la 9 mai 1911, de către Regele Carol I, cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler.
Datorită experienţei sale tehnice şi a cunoştinţelor practice de excepţie, în timpul războiului este numit de Guvern membru în Camera Militară de Recepţie a Materialelor de Război şi trimis în Statele Unite ale Americii pentru a coordona ajutoarele militare americane trimise României.
După Marele Război a fost delegat de Guvernul Român la prima Conferinţă Internaţională a Muncii, desfăşurată la Washington, devenind membru în Comitetul de Administraţie al Camerei de Comerţ Americano-Române.
Eforturile sale de modernizare instituţional-industrială a României Mari au fost încununate de constituirea, în 1923, a Uniunii Industriilor Metalurgice şi Miniere din România, care cuprindea iniţial 11 mari întreprinderi. În acelaşi an devine director general al Uzinelor de Fier din Reşiţa.
Pentru excepţionala sa carieră, Constantin Orghidan a primit recunoştinţa Regelui Ferdinand I, care în 1922 i-a conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer şi, un an mai târziu, în grad de Comandor.
Cel mai mare colecţionar numismat român, recunoscut la nivel european, şi unul dintre marii donatori ai Academiei Române, Constantin Orghidan a decedat în ziua de 29 august 1944, la proprietatea sa din localitatea Ferdinand, din Banat (azi Oţelu Roşu, jud. Caraş-Severin), unde se afla în refugiu.
Din cauza războiului, dorinţa sa, menţionată testamentar, de a fi îngropat de Academia Română la locul de veci al familiei din Cimitirul Bellu, nu a putut fi îndeplinită.
Avea să fie îngropat în aceeaşi localitate, într-un sicriu de zinc, realizat, ca omagiu, de muncitorii de la Uzinele de Fier din Reşiţa.
Intuind că regimul comunist va manifesta o atitudine ostilă, preotul paroh a turnat peste piatra tombală originală un sarcofag de beton, ermetic, fără înscrisuri, astfel încât mormântul să nu poată fi identificat, dar a notat în registrul parohial, cu responsabilitate, „mormânt de importanţă istorică”.
