Englezul care și-a împrumutat numele Podului Grant

Numele Podului Grant vine de la Effingham Grant (1820–1892), secretar al consulatului Regatului Unit la București în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Effingham Grant, în calitate de locțiitor al consulului general bri­tanic a luptat pentru apărarea vieții și averilor revoluționarilor de la 1848. S-a căsătorit cu Zoe Racoviță, la 28 octombrie 1850, prin două ceremonii, una ortodoxă și una la biserica anglicană.

În anul 1859, după plecarea consulului Colquouhn, Grant s-a retras din diplomație și a rămas în România.

Conacul Golescu-Grant sau Palatul Belvedere cum mai este numit, a aparținut lui Dinicu Golescu, apoi lui Effingham Grant și soției sale Zoe (născută Racoviță), nepoata Goleștilor și sora Anicăi Davila.

Mahalaua Grant

Familia Grant deținea Grădina Belvedere, moșia lui Dinicu Golescu, lăsată moștenire fiicei sale, Ana, căsătorită cu Alexandru Racoviță, care o lasă apoi fiicei sale Zoe Racoviță, devenită soția lui E.Grant. De aici se va dezvolta o mahala, un întreg cartier cunoscut sub numele Grant (zona până la Gara de Nord, Giulești, spitalul militar, unde se afla și casa familiei).

„După numele acestui englez (naturalizat român), care a parcelat și a vândut moșia, toată această întinsă parte de teren, pe care s-a construit o întreagă mahala, s-a numit Grant, așa cum i se mai spune și astăzi. (…)

„În această grădină cu arbori seculari și frumoase alei se afla și conacul familiei, a adevărată clădire cetate, cu ziduri groase, pivnițe adânci, boltite, ferestre oblonite și un tunel care ieșea tocmai la malul râului Dâmbovița, pe unde, în eventualitatea unui pericol, localnicii își puteau găsi refugiu și scăpare. În această casă, renovată de mai multe ori, familia lui Dinicu Golescu și urmașii săi locuiau în zilele călduroase de vară, fiindcă orașul București, așezat în plină câmpie, era un cuptor de foc”.

„Grădina Belvedere se întindea din strada Ștefan Furtună, Bulevardul Dinicu Golescu și până spre nord, nord-vest, cuprinzând tot cartierul Grant, până aproape de Giulești; pe o parte din acest loc se află azi spitalul militar, tot cuprinsul Gării de Nord și întregul cartier, până departe spre marginea orașului.”

Prima turnătorie

Pe la 1863 Grant înființează Fonderia E. Grant et comp. Belvedere, prima turnătorie din București. În anul 1864 britanicul pune bazele primului atelier de prelucrare a tutunului din țară, Manufactura de tutun Belvedere. Effingham parcelează terenul din jurul manufacturii și îl vinde muncitorilor, dând naștere la ceea ce va deveni cartierul Regie.

La 1865 Grant începe să se ocupe de o nouă afacere nemaîntâlnită în țară, creșterea de orhidee. Mai târziu această afacere a dat denumirea de Strada Orhideelor, denumire care se păstrează și astăzi.

Dintre copiii lui E.Grant s-au remarcat – Constantin Grant, combatant în războiul de independență și apoi în Legiunea Străină, în Algeria, Nicolae Grant (1868-1950), pictor academist și inginerul Robert Effingham Grant, care a participat la construcția Podului Grant, pe care l-a denumit astfel în onoarea tatălui său.