Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, ridicată în anii 1637-1638, mănăstirea Cădărușani a fost proiectată ca o cetate fortificată, cu ziduri crenelate şi turnuri întărite de contraforţi, conferindu-i un rol strategic şi militar, verificat în decursul nenumăratelor invazii otomane din Ţara Românească.
Situată în comuna Gruiu, județul Ilfov, pe malul lacului Căldărușani, îşi trage numele de la configuraţia terenului care seamănă cu o căldăruşă, potrivit https://manastireacaldarusani.ro.
Din vremea ctitorului, incinta mănăstirii mai păstrează: zidul de cetate, parterul astăzi recompartimentat, turnul clopotniţei, beciurile de pe latura de apus şi biserica închinată Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Biserica mare cu hramul Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, de dimensiuni impresionante pentru acea vreme (33,65 metri lungime şi 12,65 metri lăţime) are un plan treflat, cu abside laterale şi trei turle, una deasupra naosului şi două deasupra pronaosului şi se înrudeşte din punct de vedere arhitectural cu bisericile Mănăstirilor Dealu şi Curtea de Argeş.
Pronaosul are o situaţie unică între monumentele epocii din punct de vedere arhitectonic. Are aspectul unui dreptunghi cu axa perpendiculară pe axa bisericii, prezentând similitudini doar cu unele biserici de la Muntele Athos.
Icoanele lui Grigorescu
Cu un bogat repertoriu iconografic, biserica a fost pictată în tehnica fresco în 1638 şi 1775, fiind reparată în anul 1817 de călugării pictori din mănăstire, în 1915 de Dimitrie Belizarie, iar în 1942, de Cantini şi Ioan Musceleanu.
De asemenea, în anii 1854 şi 1855 Nicolae Grigorescu a pictat mai multe icoane pentru Mănăstirea Căldăruşani. Din pictura originală se păstrează doar tablourile votive din pronaos, reprezentând pe Matei Basarab şi pe Elena Doamna.
Pridvorul bisericii, adăugat în 1778, cu coloane masive de zidărie a suferit modificări ca şi alte părţiale bisericii. Cu toate aceste modificări, lăcaşul este reprezentativ pentru arhitectura bisericească din Ţara Românească.În interiorul bisericii se află icoana Maicii Domnului, Făcătoarea de Minuni, de o mare expresivitate artistică, precum şi moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, aşezate la loc de cinste.
Lăcaşul adăposteşte o bogată colecţie de icoane şi tablouri pictate Nicolae Grigorescu, Evghenie Lazăr, Gheorghe Tătărăscu, Sava Henţia, vechi manuscrise şi cărţi bisericeşti, argintărie, vase sfinte, veşminte arhiereşti, broderii de aur şi argint.
Ansamblul mănăstirii mai cuprinde şi biserica de cimitir cu hramul Sfântului Ioan Evanghelistul, zidită în 1817, stăreţia, cancelaria, arhondaria şi alte anexe zidite în secolul al XIX-lea.
Trei muzee
Mărturie a vieţii artistice de la Căldăruşani stau şi cele trei mari muzee ale mănăstirii ce se constituie în cel mai bogat ansamblu muzeal mănăstiresc din Arhiepiscopia Bucureştilor.
Acestora li se se adaugă activitatea tipografică legată de Macarie ieromonahul şi Sfântul Mitropolit Grigorie Dascălul, un mare traducător din tezaurul duhovnicesc al operelor Sfinţilor Părinţi, format la şcoala Sfântului Paisie Velicicovski de la Mănăstirea Neamţ.
În tipografia de la Căldăruşani s-a tipărit monumentala colecţie în 12 volume ale Vieţilor Sfinţilor, iar în 1833, Oglinda omului celui din lăuntru, potrivit https://manastireacaldarusani.ro.
Matei Basarab a domnit în Ţara Românească de la 1632 până în 1654.
