9.6 C
Londra

Condamnările ateului, pacifistului și libertinului de geniu născut în Țara Galilor

La 10 decembrie 1950, a primit Premiul Nobel pentru Literatură, „în semn de recunoaştere a diverselor şi importantelor sale scrieri, în care a pledat pentru idealurile umanismului şi libertatea de gândire”.

Printre lucrările filosofului şi matematicianului Bertrand A.W. Russell menţionate în discursul de înmânare a Premiului Nobel pentru Literatură, se numără: „Istoria filosofiei occidentale” (1946), „Cunoaşterea lumii exterioare ca tărâm de aplicare a metodei ştiinţifice în filosofie” (1948) şi „Eseuri sceptice” (1948).

Discursul lui Bertrand Russell de acceptare a premiului s-a numit „What Desires are Politically Important?” („Care din dorinţele umane au o importanţă politică?”). Savantul britanic a ajuns la concluzia că o bună parte a istoriei umanităţii poate fi descrisă ca fiind o limitată cooperare în cadrul propriei colectivităţi şi ostilitate faţă de alte colectivităţi.

Celebritate a matematicii

 Bertrand Russell s-a născut la Trellech, Monmouthshire, Ţara Galilor, la 18 mai 1872, într-o familie aristocratică engleză. În 1890, a plecat să studieze la Colegiul Trinity, de la Universitatea Cambridge.

A absolvit cu distincţie în filosofie, drept pentru care, în 1895, a fost ales membru în Consiliul Colegiului. Plecase însă din Cambridge, din vara anului 1894 şi, timp de câteva luni, a fost ataşat la ambasada britanică din Paris.

A debutat publicistic în 1896, cu „Social Democraţia Germană’”, conform http://bertrandrussell.org/. În acelaşi an, a început să ţină un curs pe aceeaşi temă la London School of Economics.

În 1903, a scris prima carte importantă, „Principiile matematicii” (The Principles of Mathematics) şi, împreună cu prietenul său, dr. Alfred Whitehead, a dezvoltat logica matematică a lui Peano şi a lui Frege. În 1910, publică primele trei volume din „Principia Mathematica”, scrise în colaborare cu Whitehead, şi care îl vor transforma pe tânărul filosof într-o celebritate a lumii matematicii.

Prima condamnare

Bertrand Russell a fost numit, în 1910, lector la Colegiul Trinity. După izbucnirea Primului Război Mondial, a militat împotriva ordinului de mobilizare, fiind dat afară de la Colegiu în 1916.

I s-a oferit un post la Universitatea Harvard, dar i s-a refuzat paşaportul. A intenţionat să ţină nişte cursuri, dar autorităţile militare i-au interzis acest lucru. Le-a publicat însă, în 1918, în America, sub titlul „Idealuri politice” (Political Ideals).

În acelaşi an, a fost condamnat la şase luni de închisoare, din cauza unor articole pacifiste pe care le publicase. În închisoare a scris „Introducere în Filosofia Matematicii” (Introduction to Mathematical Philosophy, 1919).

În 1938, a plecat în Statele Unite, unde a predat la cele mai cunoscute universităţi. Este numit profesor la New York. În 1940, a fost discutat dreptul său de a ţine cursuri de filosofie şi s-a ridicat problema moralităţii sale, având în vedere că promova libertinajul specific perioadei post-victoriene.

Nu i s-a mai permis să predea, fiind considerat nepotrivit din punct de vedere moral. Decizia s-a bazat, în parte, şi pe ateismul lui Russell, autor al eseului „De ce nu sunt creştin” (Why I am not a Christian, 1927).

Fondator al Campaniei pentru Dezarmare Nucleară

Se întoarce în Marea Britanie, în 1944, pentru a preda la Trinity College. Până în anii 1950, Russell ţine mai multe conferinţe şi discursuri la BBC, pe cele mai variate teme. Era deja o celebritate mondială chiar şi în afara cercurilor academice.

În 1958, a devenit preşedintele fondator al Campaniei pentru Dezarmare Nucleară.

 În 1961, a fost din nou închis, de data aceasta timp de o săptămână, fiind acuzat că a participat la proteste anti-nucleare. Acest lucru nu a făcut decât să-i crească reputaţia în faţa tinerilor care-i împărtăşeau părerile.

Începând cu anul 1963, s-a dedicat şi altor probleme, implicându-se în apărarea deţinuţilor politici, sub auspiciile Fundaţiei pentru Pace Bertrand Russell.

A fost ales membru al Societăţii Regale în 1908. A fost distins cu Medalia Sylvester a Societăţii Regale, în 1934, cu Medalia Morgan a Societăţii Londoneze de Matematică, în acelaşi an şi cu decoraţia Ordinul de Merit, în 1949.

Bertrand A.W. Russell a murit la 2 februarie 1970.

Alte articole

Ultimă oră