Căpitan al oștii de haiduci din armata lui Mihai Viteazul, Baba Novac este erou național al Serbiei și un personaj de poveste al românilor.
În mitologia populară, novaci li se spunea uriașilor imaginari. Dar, prin analogie, mai erau numiți oamenii voinici.
Din neamul Basarabilor
Baba Novac s-a născut în anii 1520, în Imperiul Otoman, in regiunea Timoc, în satul Poreci (actual Donji Milanovac), aproape de Cetatea Severinului din mamă româncă, din familia Basarabilor, și tată român timocean.
Baba Novac a fost un vajnic luptător împotriva otomanilor, haiduc în Serbia, apoi în Oltenia, a intrat în slujba lui Mihai Viteazul în timpul atacului armatei lui Mihai asupra garnizoanei turcești din Ada Kaleh și i-a rămas fidel până la moarte.
Execuția
În timp ce Mihai Viteazul se afla în pribegie la Praga, încercând să câștige bunăvoința împăratului Rudolf al II-lea, Baba Novac a fost executat în piața centrală din Cluj.
După ce voievodul fusese înfrânt de numeroșii săi dușmani și obligat să ia calea exilului, Baba Novac intrase, în decembrie 1600, în serviciul generalului Basta, care îi încredințase misiunea de a apăra frontiera Transilvaniei în zona Lipovei.
În momentul în care transilvănenii au reînceput să dea semne de nemulțumire față de stăpânirea imperială, Basta a încercat să le recâștige bunăvoința predându-li-l pe fostul general al lui Mihai.
Baba Novac a fost adus la Cluj de soldați aflați în serviciul lui Basta, la 3 februarie 1601, și executat.
Baba Novac, care trecuse de 70 de ani, a fost legat de două grinzi orizontale, asemănătoare unor frigări orizontale, pe care călăii le învârteau deasupra focului.
Înainte, a fost schingiuit și, parțial, jupuiți de piele. Era stropit din când în când cu apă, pentru ca supliciul să fie cât mai îndelungat.
Execuția a durat aproape o oră și jumătate, până în momentul în care Basta, care privea acest „spectacol” de la una dintre ferestrele reședinței princiare, a cerut ca să nu mai fie udat cu apă și lăsat să moară.
După execuție, trupul a fost scos în afara cetății și înfipt în țeapa ridicată în apropierea Turnului Croitorilor. Carnea lui a fost devorată de corbi, astfel încât, după câteva zile, nu mai rămăseseră din el decât oasele.
În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac.
