Ziua internaţională a vafei (International Waffle Day) este marcată în întreaga lume, dar este sărbătorită cu precădere în Suedia, ţara în care a început şi unde este cunoscută pur şi simplu ca Ziua vafei.
Vafele au ajuns în Suedia la începutul anilor 1600 şi s-au răspândit rapid în ţinuturile din apropiere. Erau adesea mâncate cu gemuri şi fructe, impunându-se ca un deliciu îndrăgit care se consuma în orice moment al zilei.
Evenimentul care le sărbătorea se numea Vaffeldagen, care suna remarcabil de aproape de Varfrudagen, care este un eveniment religios, iar tradiţiile au fuzionat.
Ziua vafei coincide cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire, care celebrează concepţia lui Iisus, cu nouă luni înainte de Crăciun. În limba suedeză, Varfrudagen (Ziua Fecioarei Maria, cum mai este numită sărbătoarea Bunei Vestiri) sună asemănător cu Vaffeldagen, care înseamnă „Ziua vafelor” sau napolitanelor.
Datorită acestei legături lingvistice, a devenit un obicei pentru familiile suedeze să sărbătorească Buna Vestire mâncând vafe, dedicând totodată vafelor această zi.
Ziua s-a răspândit apoi şi în alte ţări.
Pe măsură ce a trecut timpul, a apărut o varietate mai mare de vafe.
Acestea au devenit mai dulci în anii 1700, după ce în reţete au fost adăugate mai mult unt şi zahăr. În 1839, a fost creată vafa belgiană, mult mai groasă decât vafele obişnuite şi cu grile mai adânci. Varianta belgiană era mai plină şi conţinea şi mai multă dulceaţă şi cremă, relatează nationaltoday.com.
Ziua internaţională alternativă a vafelor, sărbătorită pe 24 august, a început în Statele Unite şi aniversează brevetarea primului aparat de făcut vafe din SUA în 1869. Acest aparat de făcut vafe a fost inventat de Cornelius Swarthout din Troy, New York, precizează București FM.
