Preşedintele Nicuşor Dan a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru 30 iunie 2025, la Palatul Cotroceni, ora 12:00, conform Administraţiei prezidenţiale.
Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:
* stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse; implicaţii pentru România;
* forţele şi mijloacele armate ale României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2026;
* informare privind fenomenul evaziunii fiscale, ca ameninţare şi risc la adresa securităţii naţionale;
* informare privind situaţia creată ca urmare a inundării Salinei Praid; implicaţii pentru comunitate şi mediul înconjurător;
* activitatea desfăşurată de către Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025 etc.
Reuniunea CSAT din 30 iunie este prima convocată şi prezidată de preşedintele Nicuşor Dan.
***
Anterioara şedinţă a CSAT a avut loc la 30 aprilie 2025 şi a fost convocată de preşedintele interimar, Ilie Bolojan. La finalul şedinţei, preşedintele interimar a declarat că s-a aprobat un proiect privind creşterea capacităţii de apărare a României, etapizat, până în anul 2030. „Al doilea element legat de creşterea capacităţii de apărare este accesarea creditului pus la dispoziţie de către Comisia Europeană pentru ţările Uniunii Europene, în vederea dotării suplimentare pe apărare. În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului şi susţinut de reprezentanţii Ministerelor Apărării şi Economiei, care va pregăti aplicaţia României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani de zile, şi, în felul acesta, România îşi poate îmbunătăţi capabilităţile militare în anii următori fără să fim în situaţia în care să punem o presiune mare pe bugetul naţional.”, a afirmat Ilie Bolojan.
Un alt proiect de pe ordinea de zi a CSAT din 30 aprilie, a fost, conform preşedintelui interimar, Legea Apărării Naţionale a României – un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an. „Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituţională, dar contestaţia a fost respinsă, şi în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară şi sper ca până la finalul lunii mai şi această lege să fie aprobată de către Parlamentul României. Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern şi la finalul lunii mai şi aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT şi apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate”, a spus preşedintele interimar, Ilie Bolojan.
Alte proiecte importante au fost legate de: un acord de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranţă naţională; actualizarea planului naţional privind mobilitatea militară.
La 19 mai 2025, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a promulgat legea privind controlul utilizării spaţiului aerian, ce are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.
Tot la 19 mai 2025, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a promulgat legea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare ori de război. Potrivit actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român.
***
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a mai convocat CSAT la 28 martie 2025. În cadrul şedinţei de atunci au fost analizate evoluţiile războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, cu accent pe analiza situaţiei din teren, precum şi pe stadiul şi perspectivele negocierilor privind soluţionarea acestui război de agresiune. „România, ca ţară vecină, cu cea mai lungă graniţă terestră şi maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace şi să-şi poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei, pe site-ul https://csat.presidency.ro/.
Atribuțiile CSAT
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.
CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, prin consultarea vicepreşedintelui.
 pentru 30 iunie 2025){kind=link}