În lipsa unor susținători care să-i laude calitățile, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat miercuri, cu propria guriță, argumentele intrării sale în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO.
El a subliniat că ţările din Flancul Estic se află în „prima linie aliată de descurajare şi apărare”, dar şi că România şi-a consolidat statutul de „partener de încredere” în cadrul Alianţei.
„Ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei. Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc. România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele, în cadrul evenimentului „ROMÂNIA – NATO, 20 de ani”, desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional.
Va fi consolidată rezerva de personal militar
„Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere „sprijin politic şi practic multidimensional” Kievului.
