Convenţia de evitare a dublei impuneri în ceea ce priveşte impozitele pe venit şi capital, RO-UK CEDI, trebuie modernizată în vederea alinierii acesteia la nevoile actuale ale mediului de afaceri din România şi Marea Britanie, consideră Camera de Comerţ Româno-Britanică (BRCC).
„Întrucât un tratat fiscal joacă un rol esenţial în cooperarea internaţională şi în creşterea şi dezvoltarea economică naţională, prin încurajarea investiţiilor şi a liberei circulaţii a capitalurilor şi persoanelor, BRCC doreşte să se implice în eforturile de realiniere a RO-UK CEDI la nevoile actuale ale mediului de afaceri din cele două ţări şi îşi exprimă întreaga disponibilitatea pentru derularea unui dialog constructiv cu autorităţile, oferind acestora experienţa companiilor membre, acumulată în mediul economic internaţional, comunitar şi local”, se arată într-un comunicat al BRCC dat marţi publicității.
Veche de 48 de ani
Potrivit organizaţiei, actuala CEDI nu este în concordanţă cu noile realităţi economice şi sociale din România şi, prin urmare, nu mai sprijină economia românească din mai multe motive. Astfel, Convenţia are o vechime de 48 de ani şi s-a încheiat atunci când, atât condiţiile economice şi sociale din România, cât şi relaţiile bilaterale economice, sociale şi militare româno-britanice erau complet diferite de cele de astăzi.
De asemenea, documentul prevede cote de impozitare în multe cazuri mai mari decât legislaţia internă românească, ceea ce îl face inaplicabil, cel puţin în România, subliniază sursa citată.
„După BREXIT, prevederile fiscale mai favorabile acordate de legislaţia Uniunii Europene nu mai sunt aplicabile în relaţia România-Marea Britanie. Deşi ambele ţări au semnat un instrument multilateral (MLI), există încă diferenţe între poziţiile şi punctele lor de vedere, care pot fi atenuate prin adoptarea unei noi convenţii. Într-o perspectivă românească, un nou tratat redactat folosind modelul de Convenţie OCDE vă fi un argument suplimentar pentru admiterea României la OCDE. În cazul în care România şi Marea Britanie doresc să-şi îmbunătăţească şi să-şi dezvolte relaţiile bilaterale comerciale, sociale, economice şi militare, prin Convenţie ar trebui negociate prevederi mai favorabile pentru contribuabilii din ambele ţări”, explică reprezentanţii investitorilor britanici.
Prevederile unei CEDI sunt aplicabile rezidenţilor, persoane juridice şi fizice, celor două state semnatare. Acţionarii din Marea Britanie care investesc în afaceri româneşti au, de exemplu, dreptul de a primi dividende din România. De acelaşi drept beneficiază şi investitorii români în Marea Britanie. De regulă, veniturile pasive obţinute de nerezidenţi din România sunt impozitate la sursă. În această situaţie, fluxurile de venituri precum dobânzile, dividendele şi redevenţele obţinute de investitorii britanici de la companiile româneşti sunt impozitate la sursă, în România. Astfel de venituri sunt impozitate de asemenea şi în Marea Britanie. În prezent, impozitul reţinut la sursă, aplicabil în România conform legislaţiei interne, este de 16% pentru dobânzi şi redevenţe şi de 8% pentru plăţile de dividende. Înainte de Brexit, când directivele europene erau încă aplicabile, dobânzile, redevenţele şi dividendele nu erau supuse impozitului reţinut la sursă nici în România nici in Marea Britanie dacă erau îndeplinite anumite condiţii, întrucât directivele UE vizau încurajarea investiţiilor, libera circulaţie a capitalurilor şi eliminarea dublei impuneri, subliniază BRCC.
Conform prevederilor RO-UK CEDI, dobânzile, redevenţele şi dividendele pot fi impozitate la sursă, atât în Marea Britanie, cât şi în România, urmând ca dubla impunere să fie evitată prin intermediul unui mecanism de credit fiscal pe baza căruia impozitul reţinut în fiecare ţară poate fi dedus parţial din impozitul datorat în cealaltă. Potrivit Camerei de Comerţ, acest mecanism nu rezolvă toate aspectele practice întrucât convenţia nu ţine cont de modificările de cote de impunere intervenite în România din 1975 şi până în prezent, în acest fel prevederile ei fiind în mare parte mai puţin favorabile decât cele ale legislaţiei interne româneşti.
În aceste condiţii, BRCC subliniază că un astfel de tratat care prevede cote de impunere mai mari sau egale cu cele prevăzute în legislaţia internă nu poate funcţiona, ba chiar ar putea fi considerat lipsit de sens.
Camera de Comerţ Româno-Britanica este o organizaţie permanent prezentă în Londra şi în Bucureşti şi desfăşoară activităţi în scopul incurajării investiţiilor reciproce şi pentru dezvoltarea relaţiilor sociale şi culturale româno-britanice.
