Două monede antice de aur s-au întors în România. Reprezentanți ai Metropolitan Police au înmânat ambasadorului României la Londra, Laura Popescu, cele două monede antice, care aparțin patrimoniului cultural național.
Această recuperare de mare însemnătate a fost posibilă graţie unei echipe din care au făcut parte „detectivii John Roch, Ray Swan şi Sophie Hayes, de la Unitatea Art & Antiques din cadrul Metropolitan Police, alături de colegii noştri ataşaţi de interne de la Londra”, transmite Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Readucerea în țară a celor două monede de aur – un stater tip Koson, varianta fără monogramă și un stater tip pseudo-Lysimachos emis la Callatis, reprezintă rezultatul colaborării directe dintre Biroul Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României la Londra și polițiști din cadrul Metropolitan Police Londra – Unitatea Art&Antiques.
Cele două monede de aur antice recuperate în cursul acestui an sunt stateri emiși în secolul I a.Chr. Una dintre piese este un stater emis de regele Koson (cca 44-29 a.Chr.), unul dintre urmașii lui Burebista și prezintă pe avers o acvilă cu o cunună de lauri în gheara dreaptă, iar pe revers legenda KOSON redată cu litere grecești și un grup de trei lictori.
Iconografia acestor monede imită reprezentările regăsite pe denarii romani de argint emiși de Q. Pomponius Rufus în 73 a.Chr., respectiv de M. Junius Brutus în anul 54 a.Chr. Staterul provenit din monetăria cetății antice de pe litoralul dobrogean al Mării Negre Callatis, emis în secolul I a.Chr., prezintă pe avers capul regelui Alexandru cel Mare, divinizat ca zeu egiptean, în timp ce pe revers este redată zeița Atena Nikephoros așezată pe un tron și numele cetății emitente.
Staterii de aur ai regelui dac Koson sunt atestați în literatura de specialitate încă din anul 1543, când un tezaur cuprinzând nu mai puțin de 40.000 de monede de aur, stateri de tip pseudo-Lysimachos și Koson, a fost descoperit în albia râului Strei. Staterii de tip Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Datorită acestor monede ne sunt astăzi cunoscute informații fundamentale despre istoria politică, viața economică, socială sau arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista.
Staterii emiși în cetățile de pe litoralul vestic al Mării Negre (Callatis, Tomis și Histria) sunt prezențe constante în tezaurele constituite atât din emisiuni monetare de tip Koson, cât și din podoabe de aur, ilustrând legăturile politice și economice dintre cetățile grecești din Dobrogea și Regatul Dacic.
Cele două monede, extrem de rare, fac parte dintr-un tezaur sustras din zona vechii capitale dacice Sarmizegetusa Regia – arie cu patrimoniu arheologic protejat – de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în această zonă, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA.