Cultura haholilor din Delta Dunării va fi prezentată în trei ţări

West Space Studio prezintă proiectul „GLOD – o cultură a haholilor din Delta Dunării”, destinat promovării patrimoniului cultural al comunităţilor hahole din Delta Dunării, prin arhitectura tradiţională şi gastronomia deltaică. Proiectul este organizat în parteneriat cu Danish Architectural Press, Material Balance Research Lab – Politecnico di Milano, Facultatea de Urbanism si Arhitectura a Universităţii Tehnice a Moldovei şi cu sprijinul Institutului Cultural Român prin Programul CANTEMIR.

Evenimentul se va desfăşura în trei ţări – Italia, Danemarca şi Republica Moldova – iar accesul publicului este liber. Programul evenimentului:

– Politecnico di Milano, Material Balance Design Lab – deschiderea evenimentului: luni, 15 Septembrie 2025, ora 17:00;

– Danish Architectural Press – deschiderea evenimentului: miercuri, 17 Septembrie 2025, ora 17:00;

– Facultatea de Urbanism şi Arhitectură a Universităţii Tehnice a Moldovei; Adresa: bd. Dacia, 39 (blocul de studii nr. 9) Chişinău, Republica Moldova, expunere publică: 25 septembrie 2025, ora 11:00.

Evenimentul internaţional „GLOD – o cultură a haholilor din Delta Dunării” este un demers multidisciplinar de tip research&design (cercetare şi design), prin care echipa coordonată de arh. Emil Ivănescu şi dsg. Simina Filat a cercetat şi documentat timp de 6 ani această comunitate având ca obiect locuinţa deltaică hahola şi bucătăria dezvoltată în jurul fenomenului de clacă, ca practică comunitară de realizare a locuinţelor. Glod este o metaforă, dar şi o resursă esenţială utilizată de haholi la realizarea locuinţelor tradiţionale. Glodul este pământul extras din Dunăre, mâlul utilizat atât la chirpici, cât şi la materialele de finisaj al caselor. Alături de stuf, glodul se extrage printr-o practică socială denumită clacă, atunci când membrii comunităţii participă şi ajută la toate etapele de realizare a unei case. La final, familia invită participanţii la masă, bucătăria fiind realizată din bucate simple ale caror ingrediente sunt recoltate din natură.

Satul Sfântul Gheorghe

Locul principal al cercetării a fost satul Sfântul Gheorghe, acesta fiind analizat pe componente: spaţiul comun rural, locuinţa cu gospodăria şi gastronomia locală. Casele sunt analizate în raport şi cu o evidenţă istorică: locuinţele tradiţional-vernaculare, locuinţele-tip realizate în anii 1970, locuinţele din anii 2000. Studiul este însoţit de mai multe interviuri cu oameni cunoscuţi din comunitatea hahola din Sfântul Gheorghe, care povestesc despre experienţa locuirii şi gastronomiei în Delta Dunării. Proiectul se dezvoltă într-un atelier de obiecte realizate prin reciclarea unor resurse naturale, dar şi deşeuri din deltă. Echipa a recoltat resturi de cafea măcinată din pensiunile din Deltă şi a realizat o serie de obiecte – semnal contemporane. Partea gastronomică are în vedere analiza unor feluri de mâncare realizate în deltă de haholi şi modul cum acestea erau produse în comunităţile din deltă.

Proiectul scoate în evidenţă principiul necesităţii utilizat atât la producţia de case, cât şi a hranei, în contextul unui mediu extrem de dificil ca cel din Delta Dunării. Resursele naturale limitate, dar bine utilizate sunt ingredientele de bază atât ale arhitecturii, cât şi ale gastronomiei. Principiul necesităţii responsabile stă la baza sustenabilităţii comunităţii hahole care a ştiut cum să se adapteze mediului, să îl protejeze, dar şi să producă.

Evenimentul se înscrie în seria iniţiativelor dedicate protejării şi promovării identităţii culturale a comunităţilor tradiţionale din România şi urmăreşte să aducă în prim-plan contribuţia haholilor la diversitatea etnică, socială şi culturală a regiunii.

Programul evenimentului va include:

– expoziţie online de fotografie şi arhive de fotografie veche din deltă;

– expoziţie de obiecte-semnal realizate prin reciclarea resurselor naturale deltaice;

– interviuri filmate cu membri ai comunităţii hahole din Sfântul Gheorghe;

– interviuri filmate cu cercetători şi creativi care au interacţionat cu mediul deltaic;

– dialog şi prezentări publice privind rolul patrimoniului cultural în dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării.

Fotografiile sunt realizate de Emil Ivănescu & Simina Filat; fotografiile de arhivă provin din diverse locuri şi au fost puse la dispoziţie de doamna Mira Bălan, Muzeul Satului Sfântul Gheorghe-Delta Dunării, domnul Ştefan Constantinescu, Centrul de Cercetări Marine şi Fluviale Sfântul Gheorghe, doamna Tatiana Gheorghiu, doamna Tudora Mitrofan şi domnul Dragoş Eugen Crimschi.

„Prin evenimentul GLOD ne dorim să oferim publicului internaţional o imagine autentică a culturii haholilor din deltă, o comunitate sustenabilă care, de-a lungul timpului, a contribuit decisiv la identitatea multiculturală a regiunii. Patrimoniul haholilor reprezintă un exemplu de adaptare creativă şi rezilienţă într-un mediu dificil.Organizarea acestui eveniment confirmă angajamentul nostru pentru protejarea şi promovarea patrimoniului viu din Delta Dunarii”, a declarat Emil Ivănescu, coordonatorul programului GLOD.

West Space Studio este un operator cultural tânăr al cărui obiectiv principal este realizarea unor proiecte orientate către publicul larg pentru promovarea patrimoniului contemporan arhitectural, cultural, artistic, ştiinţific românesc, prin demersuri curatoriale care îmbină multidisciplinar cercetarea, arhivele, mediile interactive. Proiectul principal al West Space Studio este Pavilionul Naţional al României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia 2023, care a dezvoltat o colaborare amplă cu instituţii ştiinţifice, academice, culturale, mediu antreprenorial, alături de creativi din zone diverse. Proiectul a adus pentru prima dată pe scena internaţională artefacte originale şi inovaţii tehnologice româneşti uitate, printre care amintim Maşina lui Perşu, invenţii ale lui Henri Coandă, invenţii ale lui Iustin Capră, Anghel Saligny, cât şi realizări de arhitectură contemporană de cea mai mare importanţă cu impact în zona comunităţilor.

Acest proiect este cofinanţat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanţare pentru proiecte culturale destinate mediului internaţional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Institutul Cultural Român finanţează anul acesta 20 de proiecte internaţionale în cadrul Programului CANTEMIR 2025, cu tema „Cultura contează!”, pe patru continente, în 22 de ţări. Bugetul total alocat este de 2.000.000 de lei. Programul CANTEMIR, prin mecanismul de cofinanţare, sprijină promovarea culturii române în mediul internaţional şi facilitează parteneriate între operatorii culturali români şi instituţii de prestigiu din străinătate.